Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Anisa ?i actorul

de Paul Pietraru

- Tocmai, asta este dovada neputin?ei tale, de în?eles ?i de neocolit, neputin?? care p?streaz?, chiar într-o form? precar? ?i alterat? ni?te valori general umane. Eu cred în c?snicie, chiar dac? nu o mai am, cred în iubirea so?ilor, chiar dac? nu mai ?tiu ce-i aia, cred în familie, în lan?ul firesc dintre p?rin?i, copii ?i nepo?i, care la rândul lor refac mereu aceast? înl?n?uire veche de când lumea ?i care va dura cât lumea.
- Poate ai dreptate, dar eu am ajuns într-un moment de cump?n?. Eu ?tiu c? ne-am n?scut pentru iubire ?i acum când te-am reîntâlnit ?i te iubesc mai mult decât via?a, m? lovesc de cea mai formal? deprindere uman?, c?s?toria.
- Te rog nu începe iar cu teoriile tale, le cunosc dar nu cred în ele. B?rbatul ?i femeia care se adun? la un loc trebuie s? fie liberi. Dac? ai fi o femeie liber? via?a mea ar fi dintr-o dat? simpl? ?i luminoas?. A?a... nu ?tii tu cât de vinovat m? simt pentru furtul din seara asta.
- Mie nu-mi pas?, a? sta cu tine pân? la cap?tul vie?ii, renasc, întineresc la simpla ta atingere, când p?trunzi în mine mi se întunec? orice urm? de ra?iune, nu-mi r?mâne decât ceea ce Eva a sim?it la facerea lumii, când i-a fost insuflat? via?a, ?i bucuria vinovat? a descoperirii p?catului, cum tu ai spus-o. Cu tine a? p?c?tui zi ?i noapte, lumea începe ?i se termin? cu tine.
- Ce fericit? e?ti tu! Chiar e?ti o femeie fericit?. ?i-a d?ruit Dumnezeu o senzualitate ?i o sim?ire atât de puternice, încât nu ai nevoie de multe lucruri pentru a fi fericit?. Tu e?ti Eva din poveste descoperind oricând, cu nevinov??ia primei experien?e, p?catul originar. E?ti un dar de la Dumnezeu pentru orice b?rbat. Cum s? nu te iubeasc? b?rbatul care te întâlne?te?
- M? iube?ti, a?a-i? ?tiam eu c? m? iube?ti, dar nu vrei s-o spui. Doamne cât sunt de fericit?, pentru prima dat? mi-ai spus c? m? iube?ti! Nu mai plec de la tine, r?mân aici pân? mor. Tu m? vei îngropa. Vezi c? mai am o sticl? de vin, scoate-i dopul ?i hai în dormitor, vorbim acolo, beau ?i eu un pahar cu tine, de data asta vinul este curat, nu ?i-am pus nimic în el, pentru mine ?i s?rutul t?u pe um?r este surs? de fericire, de extaz. Hai s? mergem! i-am spus cu blânde?e întinzându-i mâna ?i luând-o înainte.
Aveam de gând s? beau ?i eu un pahar de vin, îmi era de ajuns s? m? ame?esc într-atât încât s?-mi dispar? orice re?inere ?i complet dezinhibat? s? fac ce vreau eu cu b?rbatul pe care-l a?teptasem treizeci de ani ?i de care nu m-a? fi desp?r?it niciodat?. A z?bovit câteva minute în buc?t?rie destupând sticla pe care a dus-o în dormitor împreun? cu o tav? ?i dou? pahare cu picior. Toate erau preg?tite când am intrat ?i eu în camer?, renun?asem la halatul de baie îmbr?când o c?m??u?? ro?ie, transparent? ?i foarte sexi, pe sub care aveam ?i un chilo?el negru. St?tea în singurul fotoliu din camer? plasat sub fereastr? lâng? m?su?a cu picior central pe care se g?seau sticla cu vin ?i paharele.
- Dumnezeule! Cum po?i s? m? omori într-o clip?, într-o singur? clip?! a rostit el urm?rindu-m? cu privirea când am închis u?a întorcându-m? tocmai pentru a-i l?sa r?gazul s? m? priveasc?.
- Stai lini?tit acolo, r?mân aici pe pat, adu m?su?a mai aproape ?i toarn?-mi vin, te rog! i-am spus a?ezându-m? pe patul înalt cu coapsele dezgolite de sub c?m??u?a scurt? ?i sânii sus?inu?i de croiala special? a bluzei, urm?rindu-i în permanen?? ochii pe care nu ?i-i putea dezlipi de pe sânii mei.
Tremurul mâinilor îi disp?ruse, b?use destul, s-a oprit la jum?tatea paharului, - umple-l te rog! privirea lui mirat?, l-a umplut, apoi l-a umplut ?i pe al lui, - noroc! e?ti minunat?! - noroc! sunt cea mai fericit? femeie din lume! a vrut s? se ridice dup? ce a golit paharul, - stai acolo, eu nu pot bea a?a repede, oricum de data asta eu fac jocurile, tu nu faci nimic, nu ai de ales, sunt st?pâna ta, tu e?ti sclavul meu, cel mai iubit dintre sclavii p?mântului. Înfrupt?-te cu ochii, deocamdat? palmele î?i vor arde singure ducându-mi dorul, nu ?tiu dac? ai mai tr?it ce vei tr?i azi, aici, cu mine.
- ?ine-m? Doamne s? nu p??esc ceva! Ajut?-m? Doamne s?-?i pot iubi crea?ia primordial?, pe Eva, cea din care se trag toate femeile lumii. Nu m? l?sa te rog, acum când simt ce-nseamn? s? fii b?rbat! ?i chiar se ruga cu ochii închi?i ?i mâinile împreunate lipite de buze, apoi privindu-m? - spune-mi ce vrei s? fac ?i nu-?i ies din vorb?, nu ?tiu cum voi rezista, dar nimic nu-i prea mult de suferit pentru bucuriile pe care simt c? mi le vei oferi! Acum chiar pot s?-?i spun cele dou? cuvinte, - te iubesc Eva, cea care m-ai f?cut s? rostesc trei cuvinte, numele t?u femeie fiind pomenit în cea mai r?spândit? carte din lume, carte citit? deopotriv? de boga?i ?i s?raci, tineri sau b?trâni, b?rba?i ?i femei, de r?i sau buni, de darnici sau zgârci?i, to?i o ?tiu pe Eva, to?i te ?tiu, femeie, ?i eu, care m? bucur de atingerea ta, s? nu-?i pot spune numele? - mai vrei? m-a întrebat umplându-?i paharul, - mai pune-mi jum?tate!, privirea lui mirat?, reconfirmarea deciziei mele prin u?oara înclinare a capului, ciocnetul cristalin al paharelor, sunetul paharului lui gol a?ezat pe mas?, înghi?iturile mici din paharul meu, u?or gr?bite de ner?bdarea lui, - gole?te sticla, vei avea de suferit!, privirea lui nedumerit?, paharul plin, ultima înghi?itur? direct din sticl?, paharul gol a?ezat cu zgomot pe m?su?? lâng? al meu, gol ?i el, a?ezat cu blânde?e.
- Întinde-te pe spate! i-am spus ?optit la ureche, sugerându-i tr?iri speciale, turnând în palma stâng? uleiul fermecat din sticlu?a pe care nici nu observase când am adus-o. - Uauuu! - am exclamat uitându-m? la el când s-a întins pe jum?tatea apropiat? a patului. Dup? ce îndr?zne?ul acesta care nu vrea s? mai doarm? va pica obosit, adormind odat? cu tine, î?i voi scoate ?i pantalonul de pijama pentru o ?edin?? complet?. Când voi considera c? te-ai înc?rcat suficient cu lini?te te voi trezi ?i ne vom iubi, asta dac? rezist pân? atunci, i-am spus s?rutându-l sub ombilic, deasupra pantalonului, atingându-l „din gre?eal?” pe îndr?zne?. Am început s? lucrez în zona capului, a gâtului ?i a inimii. Mi-am propus s?-l adorm, altfel din cauza îndr?zne?ului concentrarea mea avea de suferit ?i transferul energetic la fel. Cantitatea mare de alcool era un atu pentru somn, dar avea ?i excitantul care-l ?inea treaz, a?a c? cele dou?sprezece minute dup? care respira?ia lui a devenit egal?, relaxarea corpului fiind înc? incomplet?, le-am considerat un succes. Pentru c? pur ?i simplu îl iubeam, adorându-i fiecare p?rticic? a corpului, dup? vreo trei minute de la momentul somnului i-am tras pantalonul f?r? a-l atinge, doar pentru a-i vedea relaxarea îndr?zne?ului. Mi-am continuat procedura coborând în zona stomacului, a abdomenului ?i a pubisului, moment în care trezirea la via?? a îndr?zne?ului m-a f?cut s? abandonez aceast? chakr?, trecând la masajul coapselor ?i al t?lpilor.
St?team în genunchi la cap?tul patului, cu b?rbia pe antebra?ele încruci?ate privindu-mi b?rbatul cum doarme. Îmi plimbam ochii de la t?lpile u?or îndep?rtate pe coapsele acoperite cu p?r, îndr?zne?ul dormea într-un pat din p?r maroniu, tuns scurt, mâinile întinse pe lâng? trup cu palmele în a?ternut, pieptul acoperit ?i el cu p?r maroniu ridicându-se ritmic, chipul imobil, doar buzele schi?ând o u?oar? întredeschidere cu un sunet scurt, abia auzit, la fiecare expir. M-am ridicat urcând încet lâng? el, la început rezemat? într-un cot, apoi culcat? pe bra? i-am urm?rit chipul ?i zvâcnirile repetate ale buzelor vreme îndelungat?, bucurându-m? pân? la lacrimi de locul în care m? aflam ?i de omul c?ruia-i vegheam somnul. O team? surd? m? înso?ea permanent crescând în r?gazurile mai lungi, tr?iam o fericire incomplet? c?reia-i sim?eam, uneori, în scurte str?fulger?ri fragilitatea. - e aici, lâng? mine, pot s?-l ating, îmi alungam singur? teama, dar dac?, odat? trecut? be?ia sim?urilor din seara asta mâine va redeveni cel de dinaintea întâlnirii? - dar e un om bun, e doar foarte singur ?i nu se iube?te îndeajuns, aici dac? ai putea face ceva... b?utura, de aici pleac? totul, tot r?ul care-l cople?e?te se datoreaz? doar alcoolului, o fi, dar cum s?-i spui a?a ceva, te scoate în drum dezbr?cat?, cât de fierbinte se ruga, ajut?-m? Doamne s?-?i pot iubi crea?ia primordial?, pe Eva, cea din care se trag toate femeile lumii, - poate doar î?i dore?te s? m? iubeasc?, dac? toat? schimbarea lui se datoreaz? celor doi ani de absen?? fizic? a vreunei femei ?i pastilelor de viagra, dac? dup? ce-?i descarc? tensiunile acumulate, m? abandoneaz? sau m? scoate afar?? - Potole?te-te, te-ai fi mul?umit s?-l îmbr??i?ezi, tu ?tii câ?i ani ai de când nu ai mai f?cut dragoste, nu ai pomenit nimic de asta, tr?ie?te-?i clipele nu mai c?uta absolutul, oricum nu prea ai de ales, bucur?-te de clipele prezente, este tot ce ?i-ai dorit, niciodat? pân? acum nu ?i-a mai spus c? te iube?te, asta dup? ani de zile, doar cele trei cuvinte ?i merit? s?rb?torite, ai tr?it destul din amintiri ?i am?giri, acum când prezentul arde atât de puternic, bucur?-te ?i nu rata nicio secund? de fericire! N-am rezistat ?i mi-am apropiat buzele de ale lui, s?rut f?r? reac?ie datorit? somnului greu determinat ?i de alcool dar ?i indus energetic. Am picurat pu?in ulei pe coapsa dreapt?, l-am împr??tiat cu degetele, apoi cu buzele, moment în care primele reac?ii s-au f?cut sim?ite, am vrut s?-mi scot totul de pe mine, mi-am p?strat c?m??u?a, gândindu-m? c?-i pl?cea s? dezbrace el femeia. L-am trezit cu adev?rat cu primul ?ip?t de necontrolat, în momentul primei contopiri, dup? ce minute bune reu?isem s?-mi controlez senza?iile prin atingeri u?oare, exterioare, s?ruturi intime care duceau vibra?iile mele la paroxism, pân? la explozia primei întâlniri în adâncuri, întâlnire a?teptat?, în?elat?, amânat?, joc greu de controlat, mai ales la nivelul ridicat al dorin?elor mele. Nu l-am l?sat s?-mi ating? sânii, s-a conformat mimând sup?rarea, r?stignindu-?i bra?ele lateral, îi pl?cea jocul, m-a prins de fese, am vrut s?-i îndep?rtez palmele, am renun?at. M-am pr?bu?it singur?, n-aveam cum s?-i cer înso?ire când eu ajungeam mereu în vârf, de fiecare dat? pe un vârf mai înalt, el m? prindea ?i m? strângea puternic în bra?e de fiecare dat? când c?deam de acolo de sus, în câteva minute urcam din nou pe un vârf mai înalt, el nu-mi întindea mâna, m? sus?inea de fese, - dou?sprezece urcu?uri atâtea ai pân? acum, cred c? te mai înso?esc vreo trei, facem cincisprezece, apoi ne odihnim, e?ti inepuizabil?, nu exist? zei?? a dragostei mai bun? decât tine, Atena ar avea ce s? înve?e.
- Tu ai timp s?-mi numeri orgasmele iar eu cred c? am leziuni cerebrale ?i medulare, arsuri pe traseul impulsului pornit din creier care se opre?te în pubis repetându-se pân? la durere. Eu sunt incon?tient? în acele momente, nu am mai tr?it a?a ceva ?i atât de mult. Tu e?ti b?rbatul meu, jum?tatea mea dup? care am alergat toat? via?a, ?i pentru asta î?i întorc acum spatele predându-?i controlul ?i ini?iativa, a?teptându-te pe cel mai înalt vârf de azi.
?i am ajuns deodat?, într-o ascensiune devastatoare, s-a pr?bu?it peste mine,o vreme am t?cut amândoi strângând în pumni a?ternutul, m-am trezit din starea de incon?tien?? sim?indu-i din?ii în carnea gâtului meu, înfip?i pân? la sânge.
- Nu ?tiam c? e?ti vampir, dar nu m? deranjeaz?... au fost primele cuvinte pe care le-am rostit încercând s?-mi ?terg sângele care curgea pe um?r, ajuns deja la clavicul?, în timp ce el se l?sase pe spate cu ochii închi?i, inspirând profund.
- Urlai atât de tare, mai tare ca niciodat?, erai o fiar? înjunghiat?, am vrut s? te opresc, s? nu-mi vin? vecinii la u?? ?i am reu?it, dintr-o dat? urletul t?u s-a stins. Când ne vom mai iubi ar trebui s? fim în mun?i, singuri lâng? un pârâu, în cort.
- Hai s? mergem la munte câteva zile, ia-?i liber ?i uit?m de noi prin vreo pensiune, cât mai sus, cât mai singuri.
- Deasupra norilor, acolo mergem, drum asfaltat, altitudine potrivit?, peisaje de vis, aglomera?ie zero.
- OK, dar deasupra norilor nu ar trebui s? fie pe vârfuri?
- Nu-i chiar a?a, dar numele este justificat, fenomene meteo locale creaz? un spectacol unic în fiecare zi, un plafon de nori inofensivi, isca?i din abunden?a bazinului hidrologic al zonei se ridic? pân? aproape de caban?. Merg foarte mult în ultima vreme, m-a? muta acolo s? pot, paradoxal poate, dar e singurul loc unde singur?tatea nu m? sperie, chiar o caut. Nu e mare scofal? s? fii singur. Mai degrab? e un blestem, când ai în?elat a?tept?rile cuiva, dar de ceva vreme este binefacerea mea, acolo în c?ldarea aceea muntoas?.

Paul Pietraru (cioplitorul) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro