Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.
Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap
Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.
Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.
Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.
de Arin Donciu
PERSONAJE:
PREOTUL
TRIMISUL
CORUL CREDINCIO?ILOR
(Interiorul unui templu enorm, în mijlocul unei slujbe. Timpul în care se petrece ac?iunea este incert. Religia de care apar?ine aceast templu este una strict imaginar?. Este important s? nu fie satirizat? credin?a în sine sau orice religie real? – nu acesta este scopul textului.)
(PREOTUL ?ine o predic?, folosind cuvinte inteligibile. CORUL CREDINCIO?ILOR ascult? ?i se roag?.)
(Intr? furtunos TRIMISUL. Tr?s?turile fe?ei sunt acoperite de p?r ?i e?arfe. Haine zdren?uite.)
TRIMISUL: M-am întors! (Le?in?.)
(PREOTUL se opre?te din predic?. Întreg CORUL se uit? la noul venit. Dup? un moment de ?oc, PREOTUL se îndreapt?, cu precau?ie, c?tre TRIMIS.)
PREOTUL: Bun? ziua? Sunte?i în regul?? (Cere, din privire, ajutor de la COR.) Ave?i nevoie de ajutor?
TRIMISUL: (Se treze?te.) M-am întors! Ha! M-am întos! Am reu?it! Am reu?it!
PREOTUL: P?i bine, omule, dar cine e?ti ?i cu ce drept ne întrerupi ceremonia de mar?i sear??
TRIMISUL: Sunt eu, Constantin. Constantin Calanca. Cel trimis pe Muntele din Orizont.
PREOTUL: (Îl recunoa?te.) Constantine! Tu e?ti?
TRIMISUL: Eu sunt!
PREOTUL: Te-ai întors!
TRIMISUL: M-am întors! Haha!
(Cei doi se iau în bra?e. Jubila?ie general?. CORUL danseaz? ?i cânt? de fericire.)
CORUL: S-a întors! El e! S-a întors! Dup? atâta timp!
PREOTUL: Te-ai întors! Cât m? bucur s? te v?d Constantine, am crezut c? ai murit.
TRIMISUL: Nu mai aveam mult. Crede?i-m?, dac? ?tiam în ce m? arunc, nu m? mai ofeream voluntar nici în ruptul capului. Dar cineva trebuia s? se duc? ?i, sincer, m? bucur c? m-am dus eu ?i nu altcineva. ?ti?i cum se spune, dac? vrei o treab? bine f?cut?, trebuie s-o faci tu.
PREOTUL: Vrei s? spui c?…?
TRIMISUL: Da.
PREOTUL: ‘Ai, las?-m?. Chiar?
TRIMISUL: Da, l-am g?sit. Exact acolo unde a?i zis c-o s? fie, în vârful muntelui, sculptat pe piatra dintre cele dou? stânci care seam?n? cu un cal ?i cu o iap?.
PREOTUL: L-ai g?sit? L-ai g?sit! Dar e incredibil, nu pot s? cred! Trebuie s? anun??m. Trebuie s? anun??m chiar acum pe toat? lumea! Chema?i to?i credincio?ii, to?i s? se adune de urgen??! Constantine, hai, vino cu mine s? anun??m!
(PREOTUL ?i TRIMISUL se duc la locul unde PREOTUL ?inea predica mai devreme. CORUL CREDINCIO?ILOR se m?re?te.)
PREOTUL: Oameni buni! Stima?i credincio?i! Am un anun? important de f?cut. S-a întors Constantin Calanca, cel pe care l-am trimis pe Muntele din Orizont. ?i, mai mult decât atât, s-a întors cu ve?ti. A reu?it! A urcat pân?-n vârf ?i a g?sit ceea ce a avut de g?sit. Ceea ce am a?teptat cu to?ii s? g?seasc?. Cel Mai Important Text Din Lume a fost g?sit! (Jubila?ie general?.) Dup? atâtea c?ut?ri e?uate, atâtea e?ecuri ?i atâta a?teptare, Constantin a reu?it! Exact unde spuneau toate c?r?ile c-o s? fie, în vârful muntelui, între stânca în form? de iap? ?i cea în form? de cal. Singurul text, singurul semn, singurul lucru pe care divinitatea noastr? ni l-a l?sat dup? A Treia Mare Întâmplare Religioas? Important? ?i care a r?mas nedescoperit ?i o enigm? a religiei noastre, pân? acum. (În ?oapt?, TRIMISULUI.) Ai notat tot ce se putea nota despre el, da?
TRIMISUL: Da.
PREOTUL: (Tare, s? aud? CORUL.) Constantin, te rog, spune-ne tot ce ai aflat despre Cel Mai Important Text Din Lume.
TRIMISUL: (Vizibil emo?ionat, scoate un carne?el cu care se consult?.) În primul rând, culoarea textului este albastru închis.
PREOTUL: Cât de închis?
TRIMISUL: Foarte închis, aproape negru. Dou? secunde! (Cite?te din carne?el.) „Ha?tag zero cinci zero patru unu F”. Codul hex al culorii.
PREOTUL: Minunat! De acum înainte, toate textele noastre vor fi scrise cu aceast? culoare. Cele vechi vor fi arse ?i rescrise cu acest albastru închis!
CORUL: Da! Albastru închis! Minunat!
(PREOTUL îi face semn TRIMISULUI s? continue.)
TRIMISUL: Mai departe, dup? ce am analizat am?nun?it fiecare liter?, pot spune, foarte sigur, c? fontul este „Impact”.
(Un moment de lini?te în care toat? lumea rumeg? ?tirea.)
PREOTUL: (Brusc.) Minunat! Extraordinar! „Impact”! Vom scrie numai cu acest font ?i cu albastru închis. Orice alt font sau orice alt? culoare sunt interzise!
CORUL: Da! Minunat! Jos cu „Arial”! Jos cu „Times New Roman”!
TRIMISUL: Iar dimensiunea textului, sunt sigur, este de 1,4527834 centimetri în?l?ime.
PREOTUL: Fabulos! 1,4…
TRIMISUL: 1,4527834.
PREOTUL: A?a. Singura dimensiune acceptat?! Dimensiunea universal? a oric?rui text!
CORUL: Ura! Cât era? Extraordinar! Cât a zis? Unu virgul? patru, ceva… Minunat!
(Acela?i joc ?i la urm?toarele informa?ii aduse de TRIMIS. Crescendo.)
TRIMISUL: Aliniat la dreapta. 275,2347626 de centimetri lungime ?i 54,3254723 de centimetri l??ime. Scris numai cu litere mari. „Decât” peste tot, f?r? niciun „doar”, bucure?tenii aveau dreptate. Scris numai cu „Δ din „I”. Litera „O” are un punct în centru. C?ciuli?a lui „?” este vertical?. ?i litera „E” are patru linii orizontale, nu trei.
(Lini?te, toat? lumea a?teapt? ca TRIMISUL s? continue.)
TRIMISUL: Atât.
PREOTUL: Atât?
TRIMISUL: Atât. (Î?i r?sfoie?te carne?elul.) M? rog, mai sunt câteva chestii mici, înclina?ia textului, umbra pe care o face pe piatr?, mirosul pietrei ?i a?a mai departe, dar în mare, da, cam atât.
PREOTUL: (Dup? un foarte scurt moment de lini?te total?.) Atât! Incredibil! Fabulos! Minunat! Atâtea lucruri de valoare pe care le ?tim numai ?i numai datorit? ?ie! Felicit?ri, Constantin! O s? pun s? ?i se ridice o statuie! (C?tre COR.) A?i re?inut, da? Merge?i ?i pune?i în practic? tot ce-am discutat ast?zi aici. (C?tre TRIMIS.) E?ti extraordinar, Constantine! Permite-mi s? te servesc cu cel mai scump vin pe care-l am, mi l-a adus v?rul meu, o bun?tate de vin…
(PREOTUL continu? s? vorbeasc? cu TRIMISUL, în timp ce se îndreapt? c?tre ie?ire. CORUL iese ?i el.)
(Cortina.)
motto: “Mergem înainte c? înainte a fost mai bine”
Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.
Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro