Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

T?râmul copil?riei

de ovidiu cristian dinica


Pe malul râului f?r? faleze, timpul nu mai curgea, ci se desf?cea ca o epopee nesfâr?it?. Printre arbu?ti pitici, mirosul de p?mânt reav?n ?i râme strivite se preschimba în parfum de începuturi, iar dârele albe r?mase în urm? p?reau pene risipite dintr-o pas?re mitic?, în zbor spre alt? lume.
Picioarele se opinteau în lutul excavat, ca ?i cum ar fi vrut s? ?in? piept istoriei. Malurile se mutau odat? cu fiecare genera?ie, iar albia, adâncit? de anotimpuri, devenea vara un pustiu ars ?i iarna un patinoar sub?ire, fragil ca o promisiune.
Alergam spre soare, pa?ii lunecau în nisipul care ridica cet??i efemere. Mansarde pentru vremea rea se înmul?eau, ca ni?te fort?re?e ale nop?ii ce refuzau s? cedeze luminii.
Avertismentele orale se topeau în dezbateri nesfâr?ite, cuvintele deveneau arme, iar victimele se num?rau de ambele p?r?i ale baricadei. În blocuri, amorul se retr?gea t?cut, ca un animal s?lbatic ce-?i caut? ad?post.
Ve?nicia avea gust de ciocolat? cald?, dulce ?i amar? în acela?i timp — ?i nici m?car în cea?ca fumegând? nu se putea citi viitorul, c?ci destinul r?mânea ascuns, ca o carte sigilat?.

ovidiu cristian dinica (cristan) | Scriitori Români

motto: fi bun pina la moarte

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro