Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Neferici?ilor nu le e fric? de moarte, vol. I, Vie?i paralele

de Paul Pietraru

De mil? n-am nevoie, dar am nevoie de afec?iune ?i în?elegere, de vorbe bune, niciodat? nu o s? fiu dur? ?i puternic?, din p?cate am o sensibilitate exagerat?, îmi era bine lâng? tine, dar tu ai obosit ?i sim?i c? nu m? mai vrei. Nu vreau s? te obosesc, voiam s? sim?i ?i tu acela?i lucru pe care îl simt eu, dar tu nu-l sim?i ?i spui c? nu fac nimic, fac ?i voi face tot mai mult, dar nu pot mai mult acum. Nu m? simt în stare, sunt obosit?, sunt trist? tot timpul, o triste?e care mi-a cuprins sufletul ?i care nu iese din mine. Uneori mai ies din starea asta ?i atunci am curaj ?i îmi spun c? voi face mai mult, dar apoi iar cad în triste?e. Ce sa fac? ?tiu c? nu m? în?elegi, dar din p?cate pentru mine asta e situa?ia.
nu mi-e bine deloc
dar deloc
nici psihic, nici fizic
nu pot respira deloc
cred c? mor
- Îmi pare tare, tare r?u, dar solu?ia este una singur?, cea pe care ?i-am spus-o eu, s? faci rost de bani, s?-?i termini investiga?iile ?i s? te apuci s? faci ce spun medicii.
- ?i cum s? fac rost de bani?
s? merg pe centur??
e foarte simplu de spus...
?i s?-?i mai spun ceva
eu nu aveam nevoie de nici un infirmier, dar când ?i-e greu, atunci ai mai mult? nevoie de cel care spune c? te iube?te
- M? doare teribil ce-mi spui tu, chiar îmi produci ?i mie suferin??, dar asta nu ajut?
- stai lini?tit, nu te mai deranjez
- Înc? nu ai nevoie de infirmier, dar dac? nu faci nimic din ce trebuie, ?i tu ?tii, vei avea.
- ?in regim cât pot , dar cum dracu s? m? plimb când nu pot s? respir
crezi ca e simplu?
eu acum abia respir
nimic nu e simplu
ce s? fac
a?a a fost s?-mi fie via?a
sa fiu singur? ?i bolnav? ?i s? nu am pe nimeni al?turi de mine
- Nu-i o scuz?.
- dar sper ca atunci când mor s? nu curg? nim?nui nicio lacrim?
- Fa ceva s? o schimbi!
- ce s? fac?
- Sunt oameni în situa?ii mult mai dramatice ?i totu?i fac ceva, sper?, lupt?.
- ?i a mea e dramatic?
sunt mai sensibil?
?i uite unde am ajuns
cine vine la mine când nu mi-e bine?
nimeni
dac? nu am putut s?-mi fac foc, stau în frig
am crezut c? te-am g?sit pe tine, c? e?ti tu al?turi de mine
dar se pare c? nu e a?a
- E?ti absurd? când spui asta! Cum s? fiu lang? tine când nu ?tiu cine e?ti? Treze?te-te, rolul s-a terminat, suntem în via??! Cel mai important ar fi s? ?tiu c? ai început s?-?i iei via?a în mâinile tale.
- ?tii ceva...
s? v? duce?i to?i, dar to?i, naibii...?i tu, ?i mama, ?i to?i,
când mi-e greu îmi ?ine?i teorii!
- Eu am ?tiut c? ai probleme, le-am aflat încet, încet, dar tot timpul am sperat s? începi s? faci ceva pentru tine, am în?eles c? nu vei face nimic, niciodat?.
- ?in regim cât pot
glicemia mi-e de câteva zile 170
am mai sl?bit un pic
dar inima nu-mi d? pace
- Nu ?tii dac? este inima de vin?
- am palpita?ii ?i nu pot repira
?i de acolo simt
- Du-te la urgen??, acum, te interneaz? ?i-?i faci investiga?ii complete, f?r? bani
- tu vrei s? mor acolo, s? te las în pace
- E?ti egoist? când spui asta, chiar îmi pas?, dar f? ceva, ac?ioneaz?! Te rooooooooooog! Merg s?-mi fac de mâncare, mai trec...
Nu am mai trecut, nici atunci ?i nici în urm?toarele zile, primeam mesaje disperate de la Maria, le citeam, dar, o vreme, nu i-am mai r?spuns. Sufeream, starea ei se degrada cu fiecare mesaj, de fiecare dat? voiam s?-i r?spund, dar mereu am amânat.

VIII

În paralel, conversa?iile online cu Doria se îmbog??eau în fiecare zi.
- Bun? diminea?a, drag? prieten?! Chiar virtual?, prietenia ta m? bucur?. Î?i mul?umesc! Gânduri bune.
- Mul?umesc ?i eu! Observ accentul grav ?i ferm pe care-l a?ezi, în toate mesajele tale, pe prietenia... virtual?! Ca s? ?in minte! Ca s? observ! Ca s? în?eleg punctul de vârf spre care e posibil gândul! Nu cumva s?-mi zboare spre alte culmi. Tot cu cele mai bune gânduri, sunt ponderat-ofensiv?, a?a c? este ok, mar??m pe virtual!
- Te în?eli „copil?", dar o spui minunat, superb! Precizarea mea nu se vrea restrictiv?, vreau doar, a?a cred, s? m? protejez, s? te protejez. Virtualul este o perversiune intelectual?, a?a cred eu, având în istoric experien?e relevante. Mi-a? dori tare mult s? tr?im mai aproape unul de altul, a? lupta pentru tine, te-a? c?uta, cuvintele tale îmi spun c? nu mi-ar p?rea r?u, ?tiu sigur asta, dar a?a..., simt c? este mai bine pentru amândoi, s? ne „întâlnim", din când în când, în virtual. Habar n-am ce va fi mai departe, eu simt mereu c? nu prea mai am timp, chiar simt asta, dar merg mai departe. Gânduri bune!

*

- Bun? diminea?a ?i o nou? s?pt?mân? a bucuriilor!
?i pe mine m? preocup? trecerea timpului, iar curgerea lui în gol m? doare cumplit, mai ales de-o vreme...
Cam a?a începe un capitol dintr-o lucrare pe care sper s? o finalizez! Sunt câteva considera?ii legate de timp ?i de trecerea lui. Î?i doresc, ca pe tine, timpul s? nu te doar? niciodat?!
- Buna diminea?a! Î?i doresc ce-mi doresc ?i mie: o s?pt?mân? intens? ?i plin?. Timpul m? doare demult. Scrii foarte frumos! Sunt online deoarece lunea încep munca la 8 ?i nu la 7. Cafeaua merge bine la comp.
- Mul?umesc! ?i eu beau întotdeauna o cafea, cu „fetele" de la ?coal?... Dar, cum m? trezesc cu noaptea în cap, beau una ?i singur?. Sau, uite, azi ca excep?ie, povestind cu tine. E principalul meu viciu, cafeaua! Când îi simt, diminea?a, aroma, tr?iesc o stare de bine... Am?gitoare ?i ea, desigur! De-abia, când observ c? mereu o beau singur?, diminea?a ?i-n weekend, în?eleg mai bine c? farmecul unei cafele st? ?i-n povestea din preajma ei, ?i-n compania pe care o alegi.

Paul Pietraru (cioplitorul) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro