Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Când î?i bagi nasul unde nu-?i fierbe oala...

de Rodean Stefan-Cornel

Se ?tie c?, în „familia tradi?ional?” româneasc?, femeia (so?ie, mam?, bunic?, soacr?) este aceea care g?te?te. Se mai ocup? ?i b?rbatul cu asta, dar foarte rar. Paradoxal (sau nu?) este, îns?, faptul c?, pe de o parte, tot mai pu?ini oameni m?nânc? acas?, aceast? problem? fundamental? rezolvând-o în ora?, la locul de munc?, la ?coal? ?.a.m.d., iar, pe de alt? parte, se vorbe?te tot mai mult despre gastronomie ca „hobby”.
Bineîn?eles c?, de regul?, doar b?rbatul î?i permite s? trateze „buc?t?reala” ca pasiune, femeia, trimis? adeseori „la crati??” de c?tre misogini, f?când-o ca obliga?ie...
S-ar putea, îns?, ca ?i partenerei s?-i fac? pl?cere aceast? munc? ?i atunci el trebuie s? fie foarte atent, fiindc? „intrarea pe teritoriul” nevestei nu este simpl?. Hai s? ne imagin?m o scen? petrecut? în buc?t?ria unei asemenea familii.

El (dup? ce, de mai multe zile, a?teapt? un moment de „acalmie” în familie, prielnic s? îi adreseze o rug?minte so?iei): Iubito, vreau s? î?i propun ceva, pentru tine nu este complicat deloc, nu trebuie s? faci nimic, chiar te ajut?!
Ea: (pe un ton care demonstreaz? c? „acalmia” a?teptat? de El nu ar fi chiar atât de stabil?): Spune, sunt foarte curioas?! Nu credeam c? po?i s? m? rogi ceva care, pentru mine, s? nu fie complicat, c? mi-ai complicat via?a înc? de acum câteva decenii, când m-ai rugat s? m? c?s?toresc cu tine! Iar în ceea ce prive?te ajutorul, mai bine las-o balt?...
El: Voiam s? te rog ca ast?zi s? îmi dai voie s? g?tesc eu felul doi.
Ea: Da ce, nu î?i mai place mâncarea pe care o fac eu?
El: Ba îmi place, cum s? nu, dar vreau s? experimentez o re?et? care mi se pare foarte interesant?. Nu va fi ceva cu totul deosebit fa?? de ceea ce mânc?m noi de obicei, sunt sigur c? ?i ?ie î?i va pl?cea.
Ea: Precis ai aflat-o de la televizor, de la vreun „?ef”. Acum aproape c? nu este emisiune în care s? nu se g?teasc?. C? m? ?i gândesc cum naiba ?tiau oamenii s? î?i fac? de mâncare înainte de a ap?rea televiziunea! Sau te pomene?ti c? iar ?i s-a f?cut dor de vreo mâncare din cele f?cute de maic?-ta, care î?i pl?cea în copil?rie?! Deci, ce vrei s? prepari?
El: O s? fie o surpriz?! De aceea, te mai rog, chiar insist, s? m? la?i pe mine s? m? descurc singur, bine?
Ea: Bine, drag?, descurc?-te, eu nu m? bag peste tine! F?-?i pl?cerea!
El: Foarte bine, po?i s? pleci în sufragerie s? te ui?i la televizor!
Ea: Da, cum s? nu, c? eu stau toat? ziua la televizor, nu tu...
Pân? la urm?, Ea pleac?, iar El începe preg?tirile. Î?i face loc pe aragaz ?i pe blatul de lucru, î?i preg?te?te vasele necesare, se mai gânde?te înc? o dat? ce ingrediente are nevoie ?i de unde s? le ia...
Dup? foarte pu?in timp u?a buc?t?riei se deschide:
Ea: ?i, cum de te-ai gândit s? iei tocmai crati?a mea cea nou?? Nu ai g?sit alta?
El: D?-mi tu alta ?i, te rog frumos, las?-m? pe mine s? fac a?a cum vreau.
Ea: Te las, drag?, te las, ce, m-am b?gat peste tine? (?i, dup? ce se uit? pe mas?): Sper c? nu bagi trei cepe, î?i ajung dou?! (Întinde mâna, ia o ceap?, o pune în c?mar? ?i iese.)
El spal? carnea, o taie corespunz?tor, o las? pu?in la zvântat ?i o pune în crati?a încins?.
U?a buc?t?riei se deschide iar, de data aceasta cu mai mult? for??:
Ea: Ce faci, drag?, de ce nu dai drumul mai tare la hot?, c? deja miroase în tot apartamentul? ?i ceap? nu mai folose?ti? La ce ?i-am mai l?sat cele dou? buc??i?
El: Întâi am pus în crati?? carnea, o las pu?in pân? î?i schimb? culoarea ?i prinde o crust?, o scot provizoriu într-o farfurie, apoi mai pun pu?in ulei ?i bag ceapa la c?lit. Carnea o pun din nou dup? ce este ceapa c?lit? pu?in. Astfel, în timpul fierberii, carnea se înmoaie, dar nu se f?râmi?eaz?.
Ea: De când e lumea lume, întâi se pune ceapa la c?lit, apoi carnea. Eu a?a am f?cut întotdeauna ?i – Doamne-?i mul?am! - nimeni din familia mea nu are ulcer. Dar f? cum vrei, c? nu m? intereseaz?... Te las s? hot?r??ti de capul t?u, cum m-ai rugat... Cartofi î?i trebuie?
El: Da, o s? îmi iau eu câ?i am nevoie, ?tiu unde sunt.
Ea: ?tii ce î?i convine, dar las? c? ?i-i aduc eu! (Pleac? ?i continu? dup? ce îi pune pe mas? câ?iva cartofi s?n?to?i, cât nucile, ?i mai mul?i al?ii, pe jum?tate strica?i): Ia-i pe ??tia, ai timp s? îi cure?i. Oricum, altceva nu mai faci, doar mesteci în oal?. Nu ca mine, care, când m? ocup de mâncare, între timp bag ?i rufe la sp?lat, mai ?terg un geam, aspir...
El: Mul?umesc frumos! De acum înainte vreau s? lucrez dup? cum ?tiu eu!
Ea: Da, drag?, lucreaz? cum ?tii tu. Ce, ?i-am spus eu cum s? faci?
Peste câteva minute, lini?tea din buc?t?rie este spart? din nou:
Ea: V?d c? ai pus crati?a exact pe ochiul aragazului despre care spuneam eu, de atâtea ori, c? nu mai trebuie folosit. Mut-o imediat!
El: Are flac?ra cea mai bun? pentru ce vreau eu s? g?tesc, dar fac cum spui... Îns?, de acum înainte, eu hot?r?sc ce ?i cum!
Ea: Da ce, nu tot tu ai hot?rât s? te apuci de f?cut mâncare când frigiderul este plin, nu tot tu ai hot?rât s? îmi iei carnea primit? de mine de la ?ar?, de la nepotul meu, când, poate m? gândeam s? o folosesc altfel?
El nu mai spune nimic, doar urm?re?te cu privirea plecarea nevestei din buc?t?rie.
Mai trece un timp ?i la locul de munc? apare din nou „inspectorul-?ef”:
Ea: Sper c? nu bagi toat? cutia aceea de past? de tomate, c? doar, din câte am v?zut, nu faci sos de ro?ii!
El: M? descurc singur, mul?umesc!
Ea: Bineîn?eles c? te descurci singur, te-am l?sat s? faci cum ai înv??at tu de la televizor, vom vedea ce va ie?i!
De aceast? dat?, so?ia nu mai pleac?, î?i face de lucru prin sertare ?i prin c?mar?. Din când în când, mai trage cu coada ochiului la buc?tar, ridic? din sprâncene, ofteaz?...
Mâncarea este aproape gata, îi mai trebuie doar o tu?? final?. El gust?, se declar? foarte mul?umit.
Ea: Ei, cum merge treaba? Nu e gata mâncarea? C?, în timpul în care ai me?tere?ti tu la o biat? toc?ni??, sau ce-o fi acolo prin crati??, în alte locuri se prepar? un meniu pentru un botez, dac? nu pentru o nunt? mai mic?!
El: Totul este sub control! Mâncarea este gata! A ie?it excelent?! Mare buc?tar sunt!
Ea: Da, mâncarea este gata, iar buc?t?ria mea terminat?! Aragazul arat? groaznic, faian?a este toat? stropit?, pe gresie aluneci ca pe ghea??, chiuveta este plin? de vase. Ce te f?ceai, b?rbate, dac? aveai musafiri ?i trebuia s? g?te?ti pentru mai multe persoane?
El: O s? fac ordine...
Ea: Las? c?, pân? acum, o via?? întreag?, doar eu am f?cut cur??enie în buc?t?rie, o s? fac ?i ast?zi... Vasele le sp?l eu, c? dac? te apuci tu, va trebui iar s? umblu prin magazine s? îmi cump?r înc? un serviciu de mas?. Aragazul nu vreau s? mi-l zgârii tu, iar cu gresia... deja sunt obi?nuit? ca, în fiecare sear?, s? m? întind pe jos, ca o râm?, ?i s? ?terg mizeria f?cut? de voi, ceilal?i...

Se preg?te?te masa de prânz.
Dup? ce m?nânc? amândoi câte o farfurie din supa g?tit? în ziua precedent?, El pune pe mas? mâncarea pentru felul al doilea, preg?tit? personal, abia terminat?, înc? destul de cald? ?i, încercând s? fie cât mai conving?tor, î?i îndeamn? partenera:
- Hai, pune-?i ?i tu, o s? vezi c? este foarte bun?!
- Nu, mul?umesc, în frigider mai este o por?ioar? dintr-un sos mai vechi ?i îmi fierb lâng? el ni?te cartofi... Trebuie, cineva, s? m?nânce ?i resturile în casa asta...

Rodean Stefan-Cornel (rodean) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro