Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ziua ochiului

de Liviu Nanu

VÂNTURILE DIN EST AU ADUS CU ELE cantit??i mari de z?pad?, ninsori cu fulgi mici ?i lipicio?i. Apoi, gerul a ?intuit-o de str?zi, de acoperi?uri, de pomi. Dac? str?zile ora?ului beneficiaser? de prezen?a utilajelor de desz?pezire, trotuarele fuseser? vitregite de ele. Nici Bicu?? nu se învrednicise s? cure?e de z?pad? trotuarul din fa?a cârciumii „oricum viscolul o pune la loc” se scuzase el clien?ilor. Clien?ii erau a?eza?i la o singur? mas?, privind pe geamul înghe?at roiurile de fulgi. În godin ardea focul ?i un fir de fum ie?ea din co?ul de tabl?, urcând spre tavan.
U?a se deschise brusc ?i în pragul ei î?i f?cu apari?ia S?ndel, singurul care mai lipsea. În rest, erau to?i prezen?i: Profesorul, Poetul, Dan a lu Na?u, Mi?u elecricianu, Bicu?? ?i Mic?le, care-?i f?cea de lucru, golind un lichid tulbure din ni?te sticle în altele mai mari. S?ndel trop?i de câteva ori din picioare, scuturându-?i z?pada de pe bocanci. Candelabrul de plastic reac?ion? nervos din toate zorzoanele.
- Închide dom'le, u?a aia mai repede c? iese c?ldura, zise Bicu??.
- ?i fumul, complet? Profesorul.
- Ce vreme! zise S?ndel, a?ezându-se pe un scaun. Bicu??, adu o votc? s?-mi revin. M? a?teapt? nepo?ii s? facem un om de z?pad? ?i nu prea am chef. Dar m?car am o scuz? c? întârzii, le spun c? am alunecat pe ghea??.
- Apropos de om de z?pad?, interveni Poetul, am o prieten? care a câ?tigat un concurs de oameni de z?pad?. Cu fotografii de oameni de z?pad?, mai precis. A luat ?i un premiu, nu ?tiu ce lan? de farmacii a sponsorizat. Vreo cinci sute de lei, parc?. Cu condi?ia s? cumperi marf? doar de la ei, din farmaciile lor.
- Adic? trebuie s? te îmboln?ve?ti pentru a beneficia de premiu? întreb? Profesorul. Mul?umesc, dar nu! Dar exist? ?i varianta s? vând? din medicamente ?i se scoate.
- A fost Ziua Culturii Na?ionale, zise Poetul. M-au invitat ?i pe mine la Casa de Cultur?. Au adus ?i ni?te eleve de liceu s? recite versuri de dragoste din Eminescu. Nici nu ?tiam c? sunt fete a?a frumoase la liceu. Toate erau machiate, cu unghiile f?cute, cu decolteuri... A durat cam mult, dar am stat pân? la final, c? pe urm? am mers la un vin fiert. Bine, eu am b?ut mai mult coniac.
- ?tia?i c? ieri a fost ziua mondial? a statului degeaba? întreb? Profesorul.
- Uite, de asta nu mai auzisem, zise Dan a lu Na?u. Cine a mai inventat-o ?i pe asta?
- Cic? un american, dar cred c? e valabil doar la ei, la noi ar trebui s? se serbeze zilnic, r?spunse Profesorul.
- Dac? tot e vorba s? s?rb?torim, s? zicem c? azi este Ziua cârciumarului. Sunte?i de acord? To?i ridicar? mâinile.
- Auzi, Bicu??, e ziua ta, trebuie s? dai un rând de votc? la to?i!
- Dau, dar cu o condi?ie. De ziua Culturii s? dea de b?ut domnu Poet, de ziua educa?iei, domnu Profesor, de ziua curentului electric, Mi?u. ?i a?a mai departe, c? avem destui sfin?i în calendar. Nu mai zic de zilele de na?tere. Mai ajung ?i eu s? pl?tesc din facturi.
- ?i salarii, interveni Mic?le. C? de dou? luni tr?iesc doar din bac?i?.
- Dar c? te las s?-?i vinzi vinul t?u de strea?in? ?i ?uica de corcodu?e în bar, de ce nu spui? întreb? Bicu??. Vezi cum e omul nostru?
- S? v? spun una, zise S?ndel. Am un amic, fost coleg de ?coal? general?. A avut un accident de ma?in?, a stat câteva s?pt?mâni în com? ?i a r?mas cu sechele. Acum e bine, dar cu un ochi nu mai vede aproape de loc. Ne-am întâlnit din întâmplare ?i am stat de vorb? la o cafea, c? de b?ut nu mai bea alcool, de la anestezicele alea îl ia cu ame?eli. N-am de lucru, adic? m? m?nânc? în cur ?i-i zic: dac? tot nu mai vezi cu ochiul ?la, de ce nu-?i pui unul de sticl?? Cum adic?? S?-mi scot ochiul meu natural ?i s? pun unul de sticl?? E?ti nebun? P?i, m?car î?i alegi unul, frumos, ce culoare î?i convine, am încercat eu s-o dreg. Una peste alta s-a enervat, i-a crescut tensiunea ?i era cât pe ce s? fac? apoplexie. De atunci nu mai vorbe?te cu mine.
- Înseamn? c? nu are sim?ul umorului, interveni Profesorul. Eu, personal, nu m-a? fi sup?rat decât dac? ai fi vorbit serios. Era vorba doar de o metafor?, nu? Cum spunea ?i poetul nepereche: „dar? ochiu-nchis afar?, înl?untru se de?teapt?”. Sau poate c? tu chiar ai vorbit serios ?i atunci se schimb? treaba. Dar fiind doar o metafor?, Eminescu s? te judece, prietenul t?u nu are niciun drept.
- Corect, Eminescu s? ne judece! interveni Mic?le. Dar s? se ab?in? la datorii salariale.
- Las?, las?...Uite, Ziua ochiului de sticl?, zise Bicu??, vizibil deranjat... putem s? bem ?i cu ocazia asta. ?i dac? mai comentezi mult, poate fi ?i ziua ochiului vân?t. Ca în proverbul ?la din Vaslui... cu vorba lung?.

Liviu Nanu (anton) | Scriitori Români

motto: Am terminat o poezie./O corectez, o transcriu, /m-a?ez în ea comod ca-ntr-un sicriu (Traian C?lin Uba)

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro