Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Neferici?ilor nu le e fric? de moarte, vol. I, Vie?i paralele

de Paul Pietraru

Maria ?i-a adus aminte de mine, de fapt nu m? putea uita.
- Nu-?i scriu pentru c? sunt obsedat?, am în?eles ce era de în?eles. Î?i scriu deoarece nu m? pot opri din plâns. M-a sunat prietena mea, care e pacient? veche la neurologie. A vrut s? vorbeasc? cu mine, suferin?a ei m-a dat peste cap. A?a p??esc de câte ori merg pe la ea, poate din cauza asta de când so?ul ei a "plecat" am fost doar o singur? dat? la ea, iar ea are nevoie de mine, mult de tot. Ru?ine mie! Mi-a spus c? nu poate nici în curte s? stea, c? orice lucru îi aminte?te de so?ul ei, c? are un gol în suflet pe care nu poate deloc s?-l umple. Fiica ei e ocupat? mereu cu diferite proiecte. Doi oameni frumo?i, ea pedagog, el inginer, nu ?i-au dorit decât s?-?i tr?iasc? povestea lor de dragoste, simplu ?i discret. Erau prietenii mei ?i ai fostului so?, cei mai buni. Un om deosebit care ?i-a iubit mult so?ia, care a stat al?turi de ea, ea având scleroz? în pl?ci. Apoi el s-a dus. Un nenorocit de cancer l-a dus într-un an de zile. Povestea lor a fost ca filmul Love story, dar mai tragic. Ea a ramas singur? ?i suferind? ?i nu-l poate uita. La înmormântare nu am fost în stare s? merg, am fost doar în priveghi ?i am stat 10 minute, dar acele 10 minute mi s-au p?rut o eternitate. Nu i-am dus coroan?, nu le suport, eu dac? a? muri nu a? vrea coroane ?i nici s? fiu descoperit?, ?i cel mai tare m-ar durea suferin?a mamei mele, a?a cum nu m? în?elege, e singura care m-a iubit mereu, în rest am avut doar parte de am?giri. I-am dus un buchet de flori, apoi mi-am luat prietena în bra?e ?i am încercat s?-i iau pu?in din durerea ei imens?, s? o împart? cu mine. Am plâns amândou?. Era ?i fostul so? acolo. La un moment dat ni s-au întâlnit privirile, avea ochii ro?ii, era trist r?u, îmi era mil? de el, a? fi vrut s?-i spun c?-mi pare r?u de suferin?a lui, am sim?it în ochii lui ceva ce nu pot descrie, dar ceva ce numai noi doi ?tiam. Plângeam, dar cred c? plângeam ?i pentru suferin?a mea, el se uita la mine, eu îmi ?ineam prietena în bra?e. Apoi i-am spus la ureche c? trebuie s? plec, nu mai suportam s? stau acolo, nu suportam privirea lui, nu mai suportam suferin?a prietenei mele, nu mai suportam s?-l v?d pe prietenul nostru în acel nenorocit de co?ciug, un om atât de sensibil care nu voia s? mearg? deloc la medic ?i care a suferit atât de mult. Am plecat, iar de atunci doar o dat? am mai fost la ea. Azi am vorbit cu ea la telefon pân? a obosit. Am sim?it-o obosit? ?i i-am spus c? o las s? se odihneasc?, dar cu siguran?? voi merge la ea. Cele care m? sun? mereu nu-mi sunt decât cuno?tin?e, prietene am pu?ine, dar prieteniile din copil?rie sunt trainice pentru c? atunci când e?ti copil e?ti inocent ?i nu ai niciun interes s? devii cu cineva prieten (o singur? prieten? m-a tr?dat r?u de tot, cea care este acum cu fostul meu so? ). Mi-am dorit ?i eu ca orice femeie s? am pe cineva lâng? mine, s? nu fiu atât de singur? dar mie nu mi-a fost dat a?a ceva. Eu am avut parte de frânturi de fericire ca apoi s? fiu p?r?sit? ?i s? suf?r ca un câine. S? m? ier?i c? ?i-am scris, promit c? nu-?i voi mai scrie, dar repet nu e obsesie, e doar acel ceva care m-a apropiat de sufletul t?u cu care eu puteam comunica atât de bine. Ce s? spun? Cineva ma suna diminea?a, îi p?sa de mine, m? r?sf??a, domnule eu nu eram obi?nuit? cu a?a ceva. Acum te rog s? nu m? crezi obsedat?, eu am în?eles tot.
- Ai în?eles mult, esti o fat? super inteligent?, ?i tu ?tii asta, mi-ai fost drag?, ?i îmi mai e?ti ?i pentru asta, dar în cele ?ase luni de iubire m-ai obosit cu înc?p??ânarea ta ?i cu acelea?i pove?ti de n-am mai putut s? merg mai departe. Tu nu mi-ai povestit decât de mor?ii t?i, de suferin?ele tale ?i ale prietenelor tale, ale rudelor tale, mi-ar fi pl?cut s?-mi spui c? ai c?rat greu de la pia?? ?i nu ai g?sit un taxi, c? ?i-a c?lcat câinele, sc?pat din lan?, toat? salata, c? ?i-a ie?it bine dulcea?a, c? ?i s-a ars becul din buc?t?rie, c? ?i-ai ars o bluz? cu fierul de c?lcat, c? te dor spatele de cât ai cur??at legume, ...c?... ?i-am spus s? faci ceva cu diabetul, n-ai f?cut nimic, te-am rugat s? ne întâlnim, am în?eles c? a? regreta ?i a? fugi, gânde?te-te Maria, am încercat câteva luni de zile, nu s? te modelez, ci s? te fac s? î?i vrei binele, s? faci ceva pentru asta. Tuturor ne mor oameni dragi, to?i avem suferin?e devastatoare, dar, cel pu?in eu cred c? aceste traume ar trebui duse cu mai mult? demnitate ?i discre?ie, s? vorbim extrem de rar de ele. Pe de alt? parte e?ti o femeie atât de talentat?, scrii atât de frumos cum nici nu crezi, scrii minunat, eu deja am scris 70 de pagini la o nou? poveste, mult mai complex?, ?i este ?i povestea noastr? acolo, a?a paralel? cu via?a cum e ea, dar nu scriu, deocamdat?, decât pentru a m? elibera de tr?irile mele incomplet împlinite, m? gândeam c? atunci când va fi gata, vei fi prima cititoare a pove?tii complete, tu ?tii s? cite?ti, ?i asta este o art?, un har pe care tu îl ai, dar cine ?tie ce va mai fi??? Cu drag, cel care te-a pre?uit mai mult decât crezi tu, ?i pe care l-ai be?telit mai mult decât merita,, dar nu s-a sup?rat.
- Mul?umesc mult pentru mesaj! Apreciez mult c? mi-ai scris.Ai dreptate în tot ce ai scris. Trebuie s? m? schimb, dar acum de când te-am pierdut nu mai am putere. Eu sunt o femeie foarte sensibil?, asta sunt eu. ?tiu c? te-am obosit ?i-mi pare r?u. Dup? ce îmi dau examenul din var?, vreau s? merg la o clinic? în Cluj, am vorbit acolo ?i m? primesc. Trebuie s?-i sun cu o sapt?mân? înainte s?-mi fac? o programare. Mi-e dor, dar un dor r?u de tine ?i nu e deloc obsesie. A? vrea s? ?tii un lucru, e?ti singurul om cu care am povestit despre problemele mele, depre suferin?ele mele, cred c? trebuia s? le las acolo în mine, nu trebuia s? te obosesc cu nenorocirile mele. ?i le-am spus pentru c? am adunat multe, iar tu mi-ai ar?tat c? m? în?elegi. Mai mult de atât, cred c? nu a fost timpul s?-?i spun atât de multe despre mine, trebuia s?-mi rezolv singur? problemele. Cât prive?te prietena mea î?i duce demn? suferin?a, eu o admir pentru asta, dar eu în?eleg c? prietenie e atunci când e?ti al?turi de cel pe care-l consideri prieten, la greu.
- S? fii convins? de un lucru: dac? eu eram ?i acum al?turi de tine, tu nu ai fi f?cut nimic din ce ai f?cut pentru tine, si de care m? bucur din toat? inima, dac?, într-adev?r ai f?cut. Mai avem multe de ne spus, cred c? ni le vom spune, dar ocup?-te de tine, este p?cat s?-?i refuzi bucuriile, doar pentru c? ai o suferin?? grea, de fapt nici nu este cea mai grea suferin?? ce o poate duce un om. Ajut?-te singur?, este cel mai sigur ajutor ce-l po?i primi. Lupt?-te pas cu pas ?i vei izbândi. Gânduri bune, Maria!
- Eu î?i spun doar atât ?i ?tiu c? nu e bine s? spui de prea multe ori. TE IUBESC MULT! Mul?umesc pentru sfaturi ?i mai scrie-mi. O sear? pl?cut?!
- Mul?umesc, la fel ?i ?ie, copil?! Mai vorbim.

*

- Nu te-ai pus la somn?
- Înc? nu, abia mi-am terminat mâncarea.
- ?i ce-ai g?tit bun?
- Ciuperci ?i sup? de pui, mâine fac fic??ei de pui, pentru ciuperci
- Ciuperci?
bun!
s? aduc un vin?
- Poate s?mb?t? seara vii s? le gu?ti
f?r? vin
- Poftim???
eu am glumit
nu vreau s? deranjez!
- Eu nu.
- Î?i va face pl?cere s? vin, sau vrei s?-mi faci mie o bucurie?
- Va fi ?i bucuria mea, deopotriv?. Îns? nu te sl?besc cu ceea ce trebuie s? faci, pentru tine
- Hm...
chiar mi-e dor de tine
îmi dai emo?ii
- ?i mie mi-e dor, dorin?a asta am avut-o mereu în inim?, dar, abia acum, c? am v?zut c? ai f?cut ceva pentru tine, ?i vrei s? faci ?i mai multe, m-am hot?rât s? mai încerc o dat?, este modul meu de a te ajuta, de fapt de a-?i îndep?rta din sufletul t?u încercat suferin?a pe care ?i-o provoc eu, în rest, nu pot mai mult.
- Adic?, nu po?i s? m? iube?ti?
La asta te referi?
- NUUUUUUUUUUUUUUU!!! IAR ÎN?ELEGI AIUREA! NU ASTA AM SPUS!
- P?i eu dac? vin nu pot s? nu te îmbr??i?ez.
- Doar c? nu vom relua vechiul mod de via??, am mult de lucru ?i am nevoie de lini?te, ne vom întâlni din când în când ?i ne vom îmbr??i?a, evident, crezi c? eu nu-mi doresc acest lucru???
- M? dore?ti în bra?ele tale?

Paul Pietraru (cioplitorul) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro